Comisia de la Veneția


Council of Europe

Mai întîi fură OU92, ouată de un ministru* grabnic acultător de recomandări venite din partea Comisiei de la Veneția. Pe urmă apărură și documentul oficial al Comisiei cu pricina.

De unde rezultă că atât graba, cât și caznele facerii OU92 au avut, de fapt, ca unic scop, aservirea justiției în beneficiul unei grupări de infractori din conducerea țării, care se ascund în spatele unei așa-zise legitimități date de vot.

Ei, bine, votul vă duce la guvernare, javrelor, dar nu justifică faptul că, odată ajunși acolo, puteți face orice. Mai jos, ceva date pentru care Gargamel n-are ochi să le vază:

Modificările propuse în Codul penal, la articolul 297 „par să creeze, fără o justificare convingătoare, premisele dezincriminării de facto a acestei infracțiuni, ceea ce va îngreuna și va face chiar imposibilă anchetarea și condamnarea pentru astfel de infracțiuni.

Aceasta este în contradicție atât cu obligațiile internaționale ale României privind anticorupție și cu eforturile țării în această direcție, cât și cu principiile statului de drept”.

Legea trebuie să ofere protecție victimelor și să descurajeze potențialii infractori

Legea trebuie să ofere protecție eficientă victimelor infracțiunilor și, totodată, să-i descurajeze pe potențialii infractori.

Legiuitorii au obligația de a se asigura că orice comportament infracțional este pedepsit în așa fel încât să nu se ajungă la o imunitate de facto.

Este criticată eliminarea interdicției de a ocupa posturi publice în timpul pedepsei cu suspendare

Exercitarea puterii politice de către persoane care au încălcat serios legea pune în pericol implementarea acestui principiu (principiul legalității), care este la rândul său o condiție prealabilă a democrației, și poate, prin urmare, să pună în pericol natura democratică a statului: o persoană care nu dorește să recunoască standardele de conduită într-o societate democratică ar putea să nu fie dispusă să se supună standardelor constituționale sau internaționale privind democrația și statului de drept”.

Câteva dintre recomandările Comisiei de la Veneția, din avizul adoptat vineri

Codul de procedură penală

  • să reevalueze modificarea per total a acestei legi, pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ;
  • să modifice substanțial regulile privind comunicarea legate de anchete în curs (art. 4); începerea urmăririi penale (art. 305); limitarea probelor și imposibilitatea folosirii unor anumite tipuri de probe (articolele 139, 143, 153 și 168); dreptul de a fi informat și de a participa la toate acțiunile procurorilor (art. 83 și 92);
  • să reconsidere dispozițiile finale și tranzitorii.

Codul Penal

  • Să modifice prevederile privind infracțiunile de corupție, în special mita (art. 290) – opinia subliniază că amendamentul ar descuraja pe cei care au dat mită să coopereze cu procurorii, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă (art. 291 şi 292), delapidarea (295)şi abuzul în serviciu (art. 297);
  • Să modifice unele prevederi cu un impact mai general, precum prescripția faptelor (art. 154-155) – potrivit opiniei, există riscul ridicat ca unele cauze complexe să fie prescrise înainte ca procesul să se încheie, mărturia mincinoasă (art. 273) şi compromiterea intereselor justiției (art. 277);
  • Să amendeze propunerile vizând confiscarea extinsă (art. 112^1) şi definiția funcționarului public (art. 175), pedepsele accesorii (art 65) pentru a le aduce în linie cu obligațiile internaționale ale ţării.

Ne întrebăm, cu stupoare, cam unde se situează, pe scara dmenței senile, cimiliturile de autodistrugere mentală ale ministrului justiției, postate pe Facebook, sau care este adevăratul substrat sau valoarea juridică a echipei Ciordache.

*) Ordonanță care ar fi putut fi denumită cu ușurință Balada uni creier mic, tăvălit prin Bălți și perpelit nițel la cuptor.

 

 

Shopping la pușcărie


shopping

Legea pentru executare pedepselor privative de libertate pune accent pe reintegrarea în societate a condamnaților. Observăm că domnul ministru se îngrijește intens de soarta infractorilor, adică să-i slobozească mai devreme cu titlu reparatoriu, mai nou să le dea și adăpost, haine și alte beneficii, după slobozenie.

Ce-ați spune însă dacă un condamnat se apucă de shopping la pușcărie, așa cum e el obișnuit, adică prin spargerea unui magazin tot din … pușcărie? Ași zice probabil că programul de selecție al condamnaților la muncă e praf, iar „reintegrarea” e praf în ochi.

Din punctul de vederea al lui dom` profesor cu doctoratul luat la Bălți, coleg cu alții cu doctorate luate peste graniță și cu alți plagiatori, ar fi perfect. Furtul intelectual e frățiorul mai mare al ăluia comun.

În 2013 s-a spart un magazin de la Pelendava, acum câteva zile, la Făcăi. Un mare dobitoc de șef, în loc să caște ochii prin dosare și să organizeze mai bine treaba, se arată intens preocupat să „ardă” un angajat incomod. Va avea același zel și cu șeful de tură, lider la Publisind? Sau cu șeful secției exterioare, tot mare sindicalist?

Sau va da boala-n toți, pensionându-se precum cei de la ARAD?

 

 

Dreptatea din logica strâmbă


right things

Nu prea se poate spune că, dintr-o logică strâmbă, poți pretinde că emiți judecăți de valoare. Dar la ANP se poate, mai ales când juridicul spune „nu știu d-astea” și cere o traducere din limba română în anepeză.

Lucrurile erau mai mult decât clare, privind o decizie a CCR. Cine a forțat lucrurile? Un șef bolnav, pus pe abuzuri. Așa s-a ajuns la pronunțarea CCR pe o excepție de neconstituționalitate ridicată pe parcursul unui proces în contencios administrativ.

Altul, mai inteligent decât el, de la ANP, a solicitat un know-how de la MJ, având groaza în oase ca nu cumva evaluarea profesională,  să-i lipsească care cumva din mână unui tembel cu funcție de conducere. Așa, ca ultimă bâtă, just in case.

Un alt mare clasic în viață spunea astă vară că aceia care fac serviciu pe perimetrul locului de deținere n-ar mai trebui să-și facă griji cu condițiile de muncă. Ca acușica supravegherea va fi declinată ochilor de stică ale camerelor de supraveghere. Care nu cer de mâncare, nu au diverse nevoi fiziologice,  rezistă la frig sau arșiță.

Dar până atunci, angajații plini de nevoi, se gândesc totuși la voi, ăștia care „nu știți d-astea”, sau vă dă predictibilitatea managerială pe dinafară. Sau vă dați în stambă fără rost prin America sau Canada.

Din curiozitate, exprimați-vă opinia:

Jesus – the Good Shepherd


jesus good sheperd

În buna tradiție creștină, Iisus apare ca bunul păstor, care are capacitatea de a întoarce mioarele din drumul pierzaniei, ca să nu începem cu lucruri mai profane, cum ar fi transhumanța, fenomen cu state vechi din tradiția noastră milenară.

Tot din tradiția așezământului de penitență Guadalcanal (Puerta Blanca – de lângă canalul Dunăre – Marea Neagră), redăm mai jos un dialog dintre un cioban (selecționat la muncă) și oile sale:

 cioban

– „Vreți să continuăm?

– „Beeeee

– „Nu vă este frică de ceea ce se va întâmpla în continuare?

– „Beeeee

– „Aveți curaj să pașteți lângă mine, până termin ceva troscău?

– „Beeeee

Și dialogul ar mai fi continuat, dacă ciobanul nu ar fi căzut, se pare, răpus de troscău, pe marginea Guadalcanal (actualmente canalul Dunăre – Marea Neagră). Nu se știe cu certitudine dacă oile îl păzeau pe cioban, sau dacă Iisus îi preluase atribuțiile.

Nici dacă, din spirit civic, n-au plecat după calul maro.

Tot în buna tradiție a ascunderii mizeriei sub preș, ANP nu a înștiințat MJ că, acum o lună, mai căutaseră la Muzeul Satului, în București, o oaie rătăcită pe cărările păcatului, provenită tot de la Guadalcanal.