Despre un conflict de nesimțire

La CCR

Potrivit uni articol din Ziare.com, „Prin decizia de miercuri, Curtea Constituțională dă peste cap întreg sistemul judiciar, procurorii fiind trecuți în rândul funcționarilor publici și în subordinea Executivului”.

Se mai susține căÎn plus, decizia CCR pur si simplu adaugă la lege, încălcându-se astfel atribuțiile CCR și transformând-o în legiuitor pozitiv”, și că „dacă un exponent eminamente politic, ce se află în raport de subordonare față de primul ministru și controlat de Legislativ prin moțiuni de cenzură, precum ministrul Justiției, are o putere decizională asupra activității procurorilor, înseamnă că aceștia implicit se vor supune acelorași rigori precum decidentul, aspect ce pune în discuție principiul separației puterilor în stat sau cel puțin al independenței procurorului”.

Avînd în vedere și recentele proteste ale magistraților de la diferite instanțe sau parchete, ne punem întrebarea dacă, totuși, ar mai cunoaște cineva meserie în domeniul științelor juridice în România, în afară de dom` profesor Tudorel Toader.

Și-au mai pus și alți întrebarea dacă o decizie, fie ea și a CCR, dată de un complet nelegal constituit (problema d-lui Petre Lăzăroiu și a lui dom`  profesor, care s-ar afla în afara mandatului de 9 ani, și problema doamnei Simona Maya Teodoroiu, căreia i-ar cam lipsi cei 18 ani de vechime în magistratură, la momentul investirii).

Una peste alta, societatea civilă reacționează și se implică în soluționarea chestiunii. Nu de alta, dar CCR nu a întrebat pe niciun cetățean atunci cînd s-a subrogat în legiuitor, și nici nu e la prima gherlă de acest fel, o instanță constatând că și CCR încalcă legea și Constituția.

Pentru a contrabalansa cumva argumentele pro și contra controversatei decizii a CCR, redăm mai jos zicerile lui Tetelu, transformat ad-hoc în pilon al statului de drept, care își expune, serios și cu patos, opinia separată, spre a ne încredința că nu se află în treabă aiurea, precum musca la …  arat.