Coronavirus


coronavirus

ANP face front comun cu celelalte instituții ale statului în lupta împotriva coronavirusului COVID-19, punând la dispoziție un plan de măsuri:

Urmează a fi deschisă o secție specială de deținere în cadrul Penitenciarului Spital București-Jilava, unde vor fi monitorizate eventualele cazuri extrădate din zone cu risc epidemiologic – COVID-19.

La recenta întâlnire de dialog social avută cu directorul unității, am expus printre altele și probleme care țin de igiena personalului (lipsa mănușilor de unică folosință, necesare pentru activitățile de control specific, lipsa dezinfectanților, a altor substanțe sau materiale ce țin de igienă), precum și de cantitatea mare de gunoi menajer neridicat din octombrie anul trecut.

Ar fi vorba despre 200 de tone de gunoi, aflat la 40 de metri distanță de blocul alimentar și la 20 de metri de secția de deținere. Responsabilă ar fi societatea contractantă care nici nu mai răspunde la telefon, pentru a fi contactată pentru eradicarea focarului de infecție din penitenciar.

UPDATE: Situația globală, aici:

Coronavirus COVID-19 Global Cases

Mother/Father/less Spirit


timing

Tot la Poarta Albă, se mai întâmplă câte ceva. De exemplu, programul de lucru pare să fie atipic și nu se găsesc soluții pentru ca programul de lucru la ture să fie respectat. Vom expune două situații, și încercând să înțelegem fenomenul.

În noaptea de 2/3 februarie, cam pe la 0330, a fost alarmată unitatea. Nu avem idee care ar fi fost exercițiul sau speța dată, cert este că a fost o percheziție (premergătoare unui transfer). Cu toate că era prezent unul din schimburi, cu care s-ar fi putut face această activitate, s-a preferat ca să nu fie utilizat, schimbul care fusese în tura de 2/3 ieșind din serviciu în jurul orei 1045.

11/12 februarie. Nu mai este folosită alarmarea unității pentru transferarea deținuților, dar schimbul iese din serviciu tot târziu, pe la 1120. Unul din schimburi plus grupa de intervenție au fost prezente pentru a descuraja o eventuală manifestare agresivă a vreunora din cei 27 de deținuți care urmau să ia calea spre Drobeta-Turnu Severin.

Nu e vorba numai de schimburile care au ajuns acasă după circa 16 ore de serviciu (fără a putea lua legătura cu membrii de familie), ci și de conducătorii auto puși în postura de a duce schimbul la domiciliu, în stare de oboseală.

Nu suntem în postura de a da noi soluții, pentru că nu suntem manageri și nici nu suntem recompensați cu 50% pentru misiuni speciale/lucrări de excepție. Acuzăm doar lipsa de umanism și de profesionalism. Pentru că programul deținuților nu a putut fi tulburat în vreun fel, ca nu care-cumva să li se încalce vreun drept.

Veți imortaliza turele de 16 ore în vreun bilanț? Sau sunt mai importante scălămbăielile cu pretenție de artă –  Festival Multiart….

Cu salariații însă nu se pune problema în acești termeni, drepturile lor par a fi facultative, dintr-un spirit managerial orfelin, ca în videoclipul de mai jos.

Ca și cum nu era de ajuns, furtuna Sabina a mai dărâmat și ceva stâlpi de iluminat, cu fire cu tot, unul din ei blocând poarta de acces. Ce era de făcut în situația asta: de mutat deținuții de la o secție la alta.

Există și cazuri mai fericite. Avem povestea unui personaj, născut în Brooklin și crescut prin orfelinat. Motherless Brooklin descrie bine fenomenul, adică povestea unui om care avea un defect la mansardă, dar totuși, era bun profesional.

Salutăm, la final, acțiunea de protest a colegilor noștri de la Penitenciarul Deva.

UPDATE: Întrucât au existat informații, aseară a mai fost o percheziție, descoperindu-se două . . . oale.

Salariul de funcție ︱ salarizarea la nivel maxim – conform Deciziei ÎCCJ nr. 51/11.11.2019


grafic

Decizia ÎCCJ nr. 51/11.11.2019 a stabilit că termenul de „salariu de bază” prevăzut de art. 1 alin. (51) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 31 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează extensiv, în sensul că se referă și la „salariul funcției de bază” al polițiștilor.

Premisă

Punctul de plecare a fost sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție de la data de 27 iunie 2019 cu nr. 1.787/1/2019 de către Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal prin Încheierea din 23 mai 2019, în dosarul nr. 947/110/2018.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Tribunalul Bacău — Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal cu nr. 947/110/2018 din 10 aprilie 2018, reclamanții A, B, C și D au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Protecție Internă, următoarele:

  • stabilirea cuantumului salariului funcției de bază și al sporurilor, în perioada 9 aprilie 2015 și până la pensionare, la nivelul maxim existent în cadrul instituției pentru salariații care au avut aceeași/același funcție/grad/treaptă și gradație și care și-au desfășurat activitatea în aceleași condiții;
  • obligarea pârâtei la plata actualizată a drepturilor salariale restante reprezentând diferența dintre cuantumul salariului funcției de bază existent și cuantumul funcției de bază stabilit la nivel maxim, conform primului petit, aplicat începând cu data de 9 aprilie 2015 (data intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015);
  • obligarea pârâtei la plata diferenței dintre cuantumul sporurilor primite și cuantumul sporurilor care ar fi trebuit să fie acordate, raportat la valoarea salariului funcției de bază stabilit conform primului petit, aplicat începând cu data de 9 aprilie 2015;
  • actualizarea sumelor stabilite conform primelor două capete de cerere cu indicele de inflație de la data plății efective;
  • cheltuieli de judecată.

Motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție

Prin două decizii anterioare (nr.  23/2016  și nr. 54/2017), Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat art. 1 alin. (51) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, în limitele învestirii, prin raportare la art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea- cadru nr. 284/2010, respectiv art. 2 alin. (1) lit. b) din aceeași lege.

Astfel, art. 2 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 enumeră, la lit. a)—d), categoriile de personal cărora li se aplică dispozițiile acestei legi, iar alin. (3) prevede că: „Intră în categoria personalului din sectorul bugetar personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă, personalul care ocupă funcții de demnitate publică și personalul care ocupă funcții asimilate funcțiilor de demnitate publică, precum și personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcționarii publici și funcționarii publici cu statut special.

ÎCCJ a constatat că legiuitorul din 2010 a utilizat termeni diferiți pentru a defini salariul lunar pentru diferitele categorii de personal bugetar, în cazul polițiștilor, ca funcționari publici cu statut special salarizați potrivit  anexei  nr.  VII  la  Legea-cadru nr. 284/2010, termenul consacrat fiind acela de „salariul funcției de bază”, termen care are drept corespondent „salariul de bază” folosit în cazul funcționarilor publici salarizați potrivit anexei nr. I.

Jurisprudență

Trecând peste alte detalii juridice, ar fi de menționat și   jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Jurisprudența constituțională în materie de egalizare salarială la nivel maxim este ilustrată de Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.

Instanța de contencios constituțional a reținut că: „Ținând cont de toate inechitățile constatate în sistemul de salarizare a personalului bugetar, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 (…), care modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ce stabilește salarizarea în anul 2016 a personalului plătit din fonduri publice, legiuitorul a dorit înlăturarea inechităților din sistemul de salarizare al personalului bugetar. Așa cum rezultă din nota de fundamentare și din preambulul acestui act normativ, rațiunea principală a adoptării sale a fost eliminarea «inechităților în materie de salarizare în raport cu nivelul studiilor și al activității profesionale prestate» și a «discrepanțelor rezultate din neaplicarea în integralitate a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010»”.

Curtea Constituțională a statuat că, în vederea egalizării prevăzute de art. 31 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare” urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, același grad, aceeași gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituția sau autoritatea publică.

Deciziile instanței supreme au fost menționate anterior, astfel că vom preciza doar ceea ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a statuat în analiza art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a apreciat că diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoage sau comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă (Cauza Marckx contra Belgiei, Hotărârea din 13 iunie 1979). Aceeași Curte — în Cauza Driha contra României, Hotărârea din 21 februarie 2008 — a constatat existența discriminării între reclamant și alte persoane care aparțineau aceleiași categorii profesionale care se află în situații comparabile, neexistând justificare din partea instituției publice angajatoare să remunereze diferit angajații aflați în situații identice.

Concluzie

Constatăm că, indiferent de cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată, având ca obiect salariul funcției de bază și salarizarea la nivel maxim, cele două aspecte sunt corelative și pot fi solicitate în cadrul aceluiași proces, din punctul nostru de vedere.

Din ce cauză nu s-a aplicat corect legislația, interpretându-se restrictiv la nivel de ordonatori de credite? O posibilă explicație avem din partea liderului SPR Diamantul.

Ostile MAI (consilieri juridici, contabili si resursele umane), sub comanda generalilor contabili din DGF, s-au opus cu o nerușinare cruntă, aplicării prevederilor legale privind salarizarea la nivel maxim, la MAI, sub pretextul că nu se aplica prevederile în cauză, polițiștilor și militarilor.
Evident, conduita asta a fost asumată în scopul de a face economii la cheltuielile cu personalul, ca să își bucure pe stăpânii politici care aveau alte planuri decât sa sporească salariile polițiștilor și militarilor din MAI.”

 

 

 

 

 

 

Bilanț – 2019. Partea nevăzută din iceberg


ice-berg

Invitația

Conform invitației primite, la 22 ianuarie (ora 1000) a avut loc Bilanțul activității pe anul 2019 la Penitenciarul Constanța-Poarta Albă.

Imprimată frumos pe un carton de calitate, dar cu numele sindicatului scris greșit, invitația ar fi fost numai bună de pus în ramă. Poate la anul ce va să vină, dar oricum, intenția e cea care contează.

Sala

Ora 1000. Sala aproape plină, urmărește cu interes un material de prezentare prin videoproiecție, unde rula în buclă realizările Serviciului de reintegrare socială. Preț de vreo 20 de minute, s-au perindat pe ecran deținuți participanți la tot felul de activități, concursuri, bursa locurilor de muncă, Î P S Theodosie-NUP.

Intro

Directorul penitenciarului face o prezentare frumoasă, aproape ca la Globurile de Aur, a invitaților care reprezentau instituțiile partenere: ISU, SRI, Curtea de Apel Constanța, Judecătoria Medgidia, etc. Cifrele au fost în mai mică măsură prezente, ca alte dăți, în discursul domnului director privind activitatea pe anul 2019. După asta a dat cuvântul directorilor adjuncți, care la rândul lor au prezentat realizările din domeniul dumnealor de activitate, plus directorii de la Spitalul Penitenciar Poarta Albă și Complexul Flamingo.

Au urmat ceilalți invitați care au fost onorați de a fi prezenți la bilanț și care au apreciat buna colaborare cu penitenciarul.

Coțofană și cioara vopsită

Domnul director general adjunct Coțofană a luat la rândul său cuvântul, lăudând activitatea bună a unității noastre, obținute cu trudă și migală, în condiții de lipsă a personalului, în sectorul operativ, financiar și nu numai.

La care se adaugă și perspectiva acutizării lipsei de personal prin pensionările care urmează anul acesta, mulți dintre angajați încadrându-se pentru pensionare la limită de vârstă, și nu neapărat zvonisticii propagate de către unele organizații sindicale.

Rezultatele bune obținute sunt datorită faptului că majoritatea angajaților au cumul de atribuții, domnule Coțofană, cu fișe ale postului supraîncărcate pentru a suplini lipsa colegilor care s-au pensionat.

O jumătate de adevăr reprezintă calea către mistificare, domnule Coțofană. Realizările sunt partea vizibilă a icebergului. Partea nevăzută, reprezintă realizările personalului, în condiții de stress și de abuzuri. Așadar, nu mai umblați cu cioara vopsită, domnule Coțofană.

Nerespectarea  dreptului la apărare

Avem angajați care, deși sunt supraîncărcați su sarcini de serviciu și care muncesc în condiții nu tocmai bune, sunt luați de noi și aduși în fața comisiei de disciplină dacă greșesc, domnule Coțofană. Avem un exemplu chiar, de angajat căruia nu i s-a respectat dreptul la apărare, domnule Coțofană, reprezentantul sindicatului fiind invitat de către președintele comisiei să părăsească sala.

Un șef de tură abuziv

Ce părere ați avea dacă v-am spune că un șef de tură are preocupări, altele decât cele din fișa postului, domnule Coțofană? A dat testări psihologice subordonaților din supraveghere, în timpul serviciului, ca să vadă rezistența la stress a acestora. Crește asta performanța profesională? Din raportul de control de anul trecut a mai rezultat că la secția exterioară nu au fost planificate rezerve în pază. Incorect, au fost planificate pentru posturile de supraveghere, deși regulamentul spune că destinația este pentru posturile de pază.

„Mi-ai dat-o, ți-am dat-o”

Asta a fost replica unui deținut nereceptiv la un capac tovărășesc, gratulând supraveghetorul („incapabil să gestioneze” printre altele, legea hoțească și pumnii deținutului) – cu o fractură de piramidă nazală. Domnul Coțofană a redat-o textual, nefiind foarte convins dacă asta ar putea fi vreun ultraj.

Nu stabileai dumneata dacă era ultraj sau nu, domnule Coțofană. Și nici nu ajută prea mult dacă generalizăm, concluzia fiind că supraveghetorii nu știu să gestioneze situația și de-aia apar incidentele.

Sindicatele

Cele două organizații sindicale au fost prezente, cu toate astea, nu au fost neapărat la nivelul partenerilor instituționali, poate nu sunt percepute nici măcar la nivel de parteneri sociali de dialog. Altfel nu ne explicăm de ce nu li s-a cerut o opinie, o propunere sau o critică subtilă.

În situația asta, o vom face în rândurile care urmează, prezentând doar o parte din ceea ce ascunde sub apă un aisberg:

Susținere

Suntem de acord că audierea prin videoconferință e mai mult decât utilă din motive financiare și de securitate. Poate mai e de umblat un pic la legislație, pentru că refuzăm să credem că vreun angajat i-ar sugera vreunui deținut că videoconferința ține doar de comisiile rogatorii la nivel de state membre UE, nici că i-ar afecta dreptul la apărare, grefă.

Suntem de acord cu achiziționarea de mijloace de transport pentru angajați, actualmente unii alintându-le sicrie pe roți. Nu susținem ideea că ar trebui să procedăm (via Coțofană) ca la Jilava, pe principul dincolo era mai ieftin.

Susținem parteneriatul și dialogul social și, dacă ne mai invitați la vreun bilanț, întrebați-ne ce păreri, propuneri sau eventuale critici aducem. Nu suntem piese de mobilier, și nici nu ne obligă nimeni să vedem doar ce e la vedere din iceberg.

Gunoi  menajer

Cică ar fi în cantități suficiente pentru a umple vreo două-trei tiruri, și că e neridicat de prin octombrie-noiembrie 2019, dar, nu-i așa, puțea dacă zicea cineva ceva de asta, tocmai la bilanț.

Acces separat pentru personal

Cu toate că noul sector vizită ar fi definitivat, mai lipsește amenajarea unei că de acces separate de cea a personalului, cu beneficii evidente pentru fluidizarea accesului.

Grupa de intervenție

Anul trecut am solicitat ANP, reprezentat de către cel mai insipid și incompetent director general de la acea vreme, ca baremele de examinare (susținerea probelor fizice) pentru grupa de intervenție să fie adaptate în funcție de vârstă, chestiune deja pusă în practică la alte structuri similare din cadrul sistemului național de ordine publică și apărare națională.

Motivarea ar fi fost că, odată cu vârsta, scad și performanțele fizice, deocamdată barierele fizice nu pot fi similare cu cele ale androizilor. Acolo unde performanțele fizice scad, experiența profesională compensează. Am și trimis un model de barem de la altă structură operativă, spre a-i lumina creierul cel înghesuit al domnului – actualmente fost – director general al ANP.

Nu știm dacă încă mai rumegă la o soluție, așa cum ne răspunsese la solicitarea noastră, dar nu ne-am pierdut speranța și vom reveni cu o nouă solicitare.

Realizări

Avem și noi iubitori de sport. Anul trecut, a fost chiar o competiție regională, Sala sporturilor din Medgidia, și o colaborare instituțională (vizita reprezentantei sindicatelor din penitenciarele din Republica Moldova). Ne-ar fi plăcut să ne vedem și noi în materialul de prezentare.

Drepturi câștigate în instanță, tergiversate. Plăți incomplete și derizorii

E vorba despre niște „nelămuriri”. Sperăm la îndreptarea situației și refacerea calculelor și punerea în plată a sumelor restante. Ce era de plată apărea în motivarea instanței, nu și integral în dispozitivul D 788. Cererea de clarificare a fost deja tranșată. Nu intrăm în amănunte, n-am vrea să provocăm contorsiuni neuronale pe tema neînțelegerii unui text dintr-o hotărâre, redactată în limba română.

Ar suna prost, de genul „Mi-ai dat-o, ți-am dat-o” și ar fi păcat.