A Bug Problem


bug problem

Apărut de nicăieri și aterizat pe platanul care se-nvârte amețitor cu 5400 rpm, gândacul se află, așadar, în căutarea adevărului. Cu logica lui  zglobie, născută printre crengi și frunze, îl găsește nevinovat pe agentul care și-a permis să le ceară unor agenți de poliție să-i prezinte legitimația de serviciu (aducând astfel un grav, dar prezumptibil prejudiciu imaginii instituției), și care a avut îndrăzneala să refuze în două rânduri, o dispoziție ilegală, motivând în scris aceasta și așteptând dispoziția scrisă a superiorului său.

În primul caz, cei doi polițiști au luat-o personal, fiind deranjați de faptul că o persoană, plătitoare de impozit la stat, își manifestase doleanța de a le vedea legitimațiile de serviciu, mai ales că uitaseră să se prezinte. Ajunși la baza de date, fac și-o fițuică către Poarta Albă, văzând acolo unde lucra contribuabilul cu tupeu. După care însăilează o poveste prin care angajatul de la penitenciar ar fi lezat imaginea instituției care-l și plătea ca să apere societatea de, printre alții, foști angajați ai MAI cu probleme penale și condamnări, câți or fi ei acolo.

Păi cum așa? Probabil că se terminaseră scandalurile, traficul de orice fel, crimele cu violență și nu mai aveau ce face. Ori poate aveau probleme acasă, cine știe? Cum poate fi șifonată imaginea instituției? Uitându-ne un pic peste gard, cu anumiți șefi care dorm rupți de beți la interlopi acasă, sau care-și trimit angajații să rupă ușile altora cu berbecul.

În alelalte două cazuri, necunoașterea și nerespectarea normelor, chiar de către superiorii angajatului în cauză, au generat false probleme, aduse și ele spre studiu pentru ochișorii compuși ai gândacului nostru. Ideea de bază este următoarea: dacă o dispoziție e ilegală și e îndeplinită, e responsabilitatea celui care o aduce la îndeplinire. Dacă refuză, în scris și motivat, și primește dispoziție scrisă, e responsabilitatea celui care a dat dispoziția scrisă, afară de faptul în care, dispoziția ar fi vădit ilegală.

Bune practici – colaborare instituțională


dr

Începând cu data de 05.07.2019, o delegație condusă de către d-na Larisa Frija, reprezentant al Departamentului Instituțiilor Penitenciare din Republica Moldova  (18 persoane), a întreprins o vizită la Penitenciarul Constanța Poarta-Albă, acțiune care se înscrie în cadrul bunelor relații de colaborare dintre cele două instituții.

Acțiunea a fost organizată de către Sindicatul Național SINPEN 2016 Constanța și se înscrie în spiritul dezvoltării relațiilor tradiționale dintre cele două țări vecine și prietene.

Considerăm că schimbul de experiență va fi pozitiv și va contribui la punerea bazelor unui parteneriat. Delegația a văzut secțiile de deținere și personalul aflat în serviciu, urmând ca astăzi să se desfășoare un meci demonstrativ de fotbal, între cele două echipe, la Sala sporturilor din cadrul Complexului sportiv Iftimie Elisei din Medgidia, județul Constanța.

Revenim cu detalii și imagini.

 

Scorul a fost strâns, echipa gazdă fiind învinsă de către echipa de peste Prut cu  5 – 6 (scor 1 – 4 la pauză). Fericitări ambelor echipe pentru mobilizarea pe care au dovedit-o pe tren, cât și vicepreședintelui FSANP, d-l Viorel Voicu, care la finalul meciului a oferit diplome celor merituoși.

 

Sf. Petru & Pavel . . . cu sec


a-glass-of-water-2205146_1920

Inițial s-a dezis de credința creștină (Pavel) ori a fost prigonitor al creștinilor (Petru). Ulterior, amândoi au fost întemnițați  pentru că L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, Sfinții Apostoli Petru și Pavel  au devenit patronii spirituali ai sistemului penitenciar din România.

Sf. Pavel, sau Sânpetru cum mai este denumit în tradiția populară, este luat de Dumnezeu în cer, unde îi încredințează porțile și cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cerești, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, și fierbe grindina pentru a o mărunți.

Azi, 29 iunie, sărbătorim împreună Ziua personalului din sistemul administrației penitenciare. Numai că unora din angajați, adică aceia care fac de serviciu în posturile de pază, le-a căzut cu sec, cam de vreo două săptămâni. Dozatoarele de apă din posturi nu au mai fost blagoslovite cu rezerve de apă, probabil din motive de „nu e oameni”, ori „nu sunt bani”.

Tot uitându-ne la jumătatea goală a paharului, nu ne rămâne decât să jubilăm la jumătatea goală a capacității manageriale.  Sindicatul a semnalat această neregulă, invocând prevederile art.9, alin. (1) – (2) din Acordul colectiv privind raporturile de serviciu la nivelul grupului de unități – sistemul administrației penitenciare, precum și cele ale OU nr. 99 din 29 iunie 2000, privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă.

S-a solicitat luarea de măsuri urgente în vederea asigurării unor condiții minimale de muncă, situația actuală fiind inacceptabilă și lipsită de umanism.

A one-way ticket


sk

Și-a luat un bilet doar dus, și dus a fost. De fapt, dacă stăm să ne gândim, a fost plecat tot timpul, prezența fizică la Puerta Blanca fiind doar o chestiune de semantică. A rămas doar răul făcut și un proces la Curtea de Apel Constanța.

Că de, n-ar fi singurul frustrat, zmeu la pușcărie, scrumieră sau preș în viața normală. Nu vrem să fim înțeleși greșit, nu suntem de acord cu ultrajele care se țin lanț în ultima vreme. Nici nu ne-ar bucura în vreun fel cele întâmplate. Dar când ți-o cauți cu lumânarea, rezultatele sunt previzibile.

Așteptăm cu interes deci, și ceva speranță, că va avea un comportament decent în noul peisaj. Are și șansa de a mai învăța câte ceva, nu din auzite sau din cutume, ci de la profesioniști adevărați. Mare grijă însă, marțea sunt trei ceasuri rele.