Sindicatul Național SINPEN 2016 Constanța

Aflăm de la știri despre cazul unui coleg de la Penitenciarul Arad, care s-a sinucis la serviciu, prin împușcare cu arma din dotare.

Evenimentul a avut loc în această dimineață, între orele 03⁰⁰ – 04⁰⁰. Nu se cunoaște motivul pentru care a recurs la acest gest extrem, mai ales că era o persoană apreciată de către colegi.

Adresăm pe această cale condoleanțe familiei. Dincolo de factorul uman, rămân destule întrebări legate de prevenirea fenomenului suicidar și de seriozitatea evaluărilor anuale. Rămâne de văzut și dacă armamentul poate fi văzut ca un factor de risc alături de starea psihică a angajaților care îl au în dotare.

Avem mai jos un răspuns mai vechi de la ANP. S-o fi schimbat ceva de-atunci?

În Sons of Anarchy protagoniștii făceau eforturi pentru a lăsa impresia că alcătuiesc un club de motocicliști entuziaști, deși poliția și FBI aveau o altă versiune, mai aproape de realitate.

Nu vrem decât să atragem atenția asupra faptului că amestecul dintre o motocicletă și o milițiancă dă o combinație letală, mai ales când respectivul personaj își face apariția la un punct de lucru, pus pe control.

Mai jos, nota agentului care avură pate de un comportament abuziv, în timpul serviciului:

Se pare că meniul i-a adus domnului agent, ghinion. Data viitoare poate ar fi mai nimerit sa-și ia la el un salam. De Sibiu. La nevoie poate prezenta salamul la control, feliat (nu vrem să fim înțeleși greșit).

E o problemă veche, apărută după anii `90, când diverse personaje, sub valul de privatizări frauduloase, au ajuns acționari majoritari, cu ifose de patroni. Dar nu numai în sectorul privat sunt probleme de patroni abuzivi, ci și în sectorul public, sunt probleme de manageri cu ifose de … patroni.

Vom dezbate așadar un caz apărut recent în presă, despre o angajată a Spitalului Municipal de Urgență Bârlad. Cazul ei, readuce în actualitate hărțuirea psihologică la locul de muncă, și modalitățile perverse prin care sunt puși la zid angajații considerați, din varii motive, incomozi.

Comasarea

Inițial persoana lucrase ca referent la Spitalul de Copii din Bârlad, ulterior, devenind angajata Spitalului „Elena Beldiman”, după comasarea celor două unități spitalicești. A urmat și metamorfoza postului, cel de referent RUNOS a fost transformat în operator calculator în cadrul farmaciei unității medicale. Inițial în pavilionul central, iar din 2014 în pavilionul TBC.

Șicanare, intimidare, hărțuire

Angajata a primit o înștiințare prin curier, prin care era pusă în fața faptului împlinit: începând cu 1 aprilie urma să își desfășoare activitatea în cadrul farmaciei din Pavilionul Central, situată la un kilometru distanță. Mutarea locului de muncă, plus alte sarcini suplimentare, era „asezonată” și de diminuarea veniturilor salariale.

Atmosferă ostilă

Ceilalți angajați, ar fi primit primit ordin să nu mai vorbească niciunul cu ea, să o izoleze pentru a ceda psihic. Angajata nu avea dreptul să participe la ședințele la care participau celelalte asistente, i se trasau sarcini la care nu se admitea refuz, zilnic era martoră la țipete, certuri și invective.

Dată afară după ce a acționat instituția în instanță

Instanța a dat soluția corectă, interesantă este apărarea instituției, o adevărată jignire adusă speciei umane. Nici nu ne mai miră, văzând ce personaje ocupă funcții în instituțiile publice azi. Parcă ar fi un răspuns debil venit de la ANP.

Președintele CNS Cartel ALFA, Bogdan Hossu, a denunțat miercuri ”Pactul pentru bunăstarea românilor” propus de premier, Viorica Vasilica Dăncilă, partidelor parlamentare.

„Pactul pentru Bunăstarea Românilor propus de PSD: un document ipocrit, populist, care uită de o mare mare parte dintre cetățeni și ignoră probleme fundamentale, precum reformarea sistemului de impozitare și modificarea legislației muncii și a dialogului social. Sunt doar elemente de susținere a unui program electoral fără susținere financiară”, a declarat Bogdan Hossu, potrivit unui comunicat de presă transmis de confederația sindicală.

Organizația atrage atenția asupra faptului că, atunci când vorbește despre “salariile românilor”, PSD se referă la respectarea parțială a drepturilor salariaților din sistemul public, lăsând ambiguu a se înțelege că vor fi în continuare înghețate anumite drepturi salariale și fără să menționeze deloc salarizarea precară din sistemul economic, unde lipsa negocierii colective, blocată de legea 62 a dialogului social, menține salariile la un nivel foarte scăzut.

„Democrația la locul de muncă, dreptul neîngrădit al lucrătorilor la asociere și negociere colectivă sunt elemente care determină o distribuție echilibrată a rezultatelor economice. Lipsa acestor mecanisme în România duce la polarizare, precarizare a lucrătorilor, degradarea condițiilor de muncă și migrație. În ciuda ușoarei creșteri din ultimii doi ani a ponderii salariilor în PIB, determinate de creșterile din sectorul public, în România rezultatele economice sunt distribuite dezechilibrat, o treime către lucrători și două treimi către capital, când proporția firească ar fi invers”, se mai arată în comunicatul citat.

CNS cartel ALFA acuză partidele politice de faptul că nu arată nicio preocupare pentru modificarea actualului sistem de impozitare „profund inechitabil prin cota unică și prin plasarea întregii poveri fiscale pe salariați”.

„În mod ipocrit, singura grijă a PSD-ului este de a menține neschimbată impozitarea lucrătorilor independenți, un sistem profund nedrept care-i împovărează pe cei cu venituri mici și oferă în schimb înlesniri celor cu venituri mari și foarte mari. Propunerea și conținutul acestui pact ascunde un fapt absurd, cu care din păcate ne-am obișnuit într-atât încât devine greu de sesizat. Un pact național în care să se agreeze aplicarea unor legi aflate în vigoare, adoptate de Parlament și care se presupune că au trecut prin filtrul consultărilor și dezbaterilor, arată cât de distorsionată este perspectiva politicienilor asupra procesului legislativ”, mai subliniază confederația sindicală.

Potrivit acesteia, un pact național ar trebui să aibă la bază un proiect de construcție viitoare, o prioritizare sau concentrare a efortului național pe anumite priorități, ca spre exemplu educația, sănătatea sau pentru o reformă radicală a fiscalității, pentru creșterea etapizată a salariului minim și reducerea treptată a inegalităților sociale, nu pentru aplicarea unor legi adoptate.