Ceva probleme în penitenciare. Oarece măsuri?

probleme tirgsor - ploiesti

     Președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), Sorin Dumitrașcu, a vizitat la  14.06.2017, Penitenciarul Târgșor și Penitenciarul Ploiești.

   Problemele identificate înaintate pentru soluționare conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). Mai jos sunte cele două sesizări adresate ANP.

Informare-fsanp-probleme-penitenciar-targsor

Informare FSANP probleme Penitenciar Ploiesti

În vederea unei mai bunei colaborări în identificarea și soluționarea problemelor de la Penitenciarul Constanța Poarta-Albă,

Cu speranța unei noi și corecte abordări a ceea ce presupune dialogul social,

    Invităm membrii de sindicat să-și expună problememe întâmpinate de la înființarea sindicatului, în cadrul unei ședințe (21.06.2017 – 1200 – 1400), la sediul penitenciarului (Constanța Poarta-Albă), cu participarea președintelui FSANP.

PPA

        UPDATE:

    Până una-alta, Penitenciarul Constanța Poarta-Albă are treabă: se îngrijește de achiziționarea de materiale de curățenie (de Sf. Petru și Pavel, probail) și altele:

Penitenciarul Poarta Albă a cumpărat produse de curăţat şi lustruit, pe baza unui contract încheiat pe 07.06.2017, în urma unei cereri de oferte. „Obiectul procedurii îl constituie achiziţia de material de curăţenie şi întreţinere corporală/parc auto prin încheierea unui acord cadru cu un singur operator economic pentru toată cantitatea de material”, se arată în documentaţia de atribuire. Valoarea contractului este de 298.659,31 lei fără TVA, iar firma beneficiară este DNS Birotica SRL din Bucureşti. Potrivit DNA, DNS Birotica este una din cele 54 de firme controlate de fostul deputat Sebastian Ghiţă, prin care acesta derula contracte de sute de milioane de euro cu statul. Societatea a primit, în ultimii ani, contracte de peste 37,5 milioane de euro de la instituţii publice, o parte din ele prin încredinţare directă. Culmea, vorbim despre instituţii din domeniul justiţiei, adică tocmai cea care încearcă acum să-l aducă pe Ghiţă înapoi în România pentru a-l băga la închisoare.” sursa – Replica online.

 

Haathi Mere Saathi

my friends elifants

    … sau, mai pe românește, Prietenii mei, elefanții, ca să ne menținem în registrul zoomorfic, după ce cabalina buclucașă de la penitenciarul (ați ghicit) Poarta Albă, l-a adus din nou, la luminile rampei.

     Se-ntâmplă că animalele, alea domestice, au adus o contribuție însemnată la progresul omenirii. Atribuindu-le epitete oamenilor, gen porc, sau măgar, practic, jignim  bietele dobitoace.

    Savuroasă este și memorabila scenetă Fabula, din perioada comunistă, avându-i ca protagoniști pe Toma Caragiu și Mircea Diaconu. Apare acolo elefantul vs. Mateiaș, care se jură că nu trage. Are un pic de respect pentru pădurea tutelară, pretinde el.

    Și-ncepe cam așa:

    „Elefantul, vrăbiuţa plus bursucul şi maimuţa,

    Muncesc cu aprindere, la o intreprindere …

     Elefantul se miră, Mateiaș nu găsește alte rime.

     Toată lumea pricepe despre ce e vorba acolo, adică un director-patron e luat oarecum pe sus de un amploaiat.

    Să sperăm că domnul manager de la penitenciarul vedetă (care candidează puternic, acum, în preajma Zile de 29 iunie – la titlul de Petre Daia al sistemului penitenciar) va renunța la jocul de-a fabula, mai ales în ceea ce privește respectarea dispozițiilor referitoare la Consiliile de conducere.

Despre cinism și dezinteres la Poarta Albă

diogenes.png

    Într-una din postări, ne puneam întrebarea legitimă dacă pentru ANP și Penitenciarul Constanța Poarta-Albă, moralitatea reprezintă ceva, sau e o chestiune de fațadă, gen alba-neagra.

    Cum atitudinea ANP ne-a edificat (lipsa oricărei implicări și evitarea oricărei responsabilități pe marginea fenomenului suicidar în rândul cadrelor din sistem și, în particular, de la Penitenciarul Poarta Albă), vom încerca să deslușim căile nepătrunse ale logicii managerului de la Penitenciarul Constanța Poarta-Albă.

    De fapt, nu sunt doi agenți, ci un agent și un ofițer.

adresa1

    Din primul paragraf, rezultă că, orice angajat poate face acest gest extrem, nu-i așa, la ieșirea din serviciu, fără a crea niciun fel de deranj superiorilor săi.

    În al doilea paragraf însă ni se dă o probă de cinism, afirmându-se că, totuși, din data de 10.04.2017 (la două zile după ce s-a produs cel de al doilea caz de sinucidere), conducerii de la Poarta Albă i se declanșează – dintr-unul din mameloanele de lupoaică romană – o secreție de solidaritate umană și spirit civic.

    De remarcat e că în cazul Axenia Dumitru, agentul găsit carbonizat, pe câmp, în mașina personală, lucrurile arată mai degrabă a execuție de tip Camorra & ‘Ndràngheta. Poziția nefirească, așezat la volan (unii spun că ar fi fost cu membrele legate) susțin supoziția de moarte suspectă, posibil asasinat.

    Au superiorii în fișa postului obligația de a cunoaște problemele angajaților?

    Mai departe, sunt detaliate „eforturile” managerului în a mima grija față de personalul rămas în viață, prin derularea unui simulacru de campanie halucinantă….Au fost demarat ședințe, mai precis, într-o română de cartier.

adresa 2

    …însă cu personal neautorizat și cu exemplificări din alte domenii: un medic poate fi stresat (când nu ia șpagă, probabil), un patron poate fi stresat (când angajații se constituie într-un sindicat și-și cer drepturile) un star poate fi stresat (Andreea Raicu, când nu mai apărea la TV).

    Ceea ce urmează e no comment:

adresa 3

    Așa că, lăsați-l dracului de cal, nu-l mai căutați! Va reveni el într-o zi cu moralitatea-n dinți.

     P. S. : Când mai semnați adrese, domnule manager, asigurați-vă că sunt logice, coerente și, dacă se poate, corecte din punct de vedere gramatical. In romanian, please! Să justifice cei 50% pe care ANP-ul vi-i face cadou la salariu.

     Ca-n exemplul de mai jos:

Foaie verde de arțar,

S-a urcat musca pe cal….

Și-acum jubilează tâmpii:

„De ce și-a luat calul câmpii?”

Armata soldaților de teracotă

TERACOT ARMY

     Lipsa unei reglementări clare în ceea ce privește modificarea L 293/2004 ne duce în vecinătatea crizei de identitate profesională. S-a încercat de-a lungul timpului modificarea denumirii fpss în polițist de penitenciare, însă fără succes deocamdată.

    Dimpreună cu o uniformă de o calitate lamentabilă și cu aspect de salopetă, fără însemnele specifice, lipsa unei reale identități profesionale ne dau certitudinea impotenței sistemului în a arăta grija față de angajat.

    Totul apare per ansamblu depersonalizant, neadecvat, tomberonez. Armata soldaților de teracotă arată mai bine.

    Se pare că unica durere (în zona sfincterului, probabil) a sistemului a fost în cuprinderea în proiectul de lege (L 293/2004) a prevederilor cu caracter punitiv, anume răspunderea disciplinară și cea patrimonială.